| 1 | Nu pizmui pe oamenii cei răi şi nu dori să fii cu ei; |
| 2 | căci inima lor se gândeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. – |
| 3 | Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte; |
| 4 | prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute. |
| 5 | Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga. |
| 6 | Căci prin măsuri chibzuite câştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. – |
| 7 | Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. – |
| 8 | Cine se gândeşte să facă rău se cheamă un om plin de răutate. – |
| 9 | Gândul celui nebun nu este decât păcat, şi batjocoritorul este o scârbă pentru oameni. – |
| 10 | Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. – |
| 11 | Izbăveşte pe cei târâţi la moarte şi scapă pe cei ce sunt aproape să fie înjunghiaţi. – |
| 12 | Dacă zici: „Ah! N-am ştiut!”… Crezi că nu vede Cel ce cântăreşte inimile şi Cel ce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? – |
| 13 | Fiule, mănâncă miere, căci este bună, şi fagurele de miere este dulce pentru cerul gurii tale. |
| 14 | Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor şi nu ţi se va tăia nădejdea. – |
| 15 | Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit şi nu-i tulbura odihna. |
| 16 | Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire. |
| 17 | Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău şi să nu ţi se înveselească inima când se poticneşte el, |
| 18 | ca nu cumva Domnul să vadă, să nu-I placă şi să-Şi întoarcă mânia de la el. – |
| 19 | Nu te mânia din pricina celor ce fac rău şi nu pizmui pe cei răi! |
| 20 | Căci cel ce face răul n-are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. – |
| 21 | Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastâmpăraţi! |
| 22 | Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfârşitul amândurora! – |
| 23 | Iată ce mai spun înţelepţii: „Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.” – |
| 24 | Pe cine zice celui rău: „Tu eşti bun!” îl blestemă popoarele şi-l urăsc neamurile. |
| 25 | Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvântare vine peste ei. – |
| 26 | Un răspuns bun este ca un sărut pe buze. |
| 27 | Vezi-ţi întâi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul câmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. – |
| 28 | Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? – |
| 29 | Nu zice: „Cum mi-a făcut el aşa am să-i fac şi eu, îi voi răsplăti după faptele lui!” – |
| 30 | Am trecut pe lângă ogorul unui leneş şi pe lângă via unui om fără minte. |
| 31 | Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit. |
| 32 | M-am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut. |
| 33 | „Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mâinile puţin ca să mă odihnesc!”… |
| 34 | Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat. |
