| Un psalm al lui David. |
| 1 | Nu te mânia pe cei răi şi nu te uita cu jind la cei ce fac răul; |
| 2 | căci sunt cosiţi iute ca iarba şi se veştejesc ca verdeaţa. |
| 3 | Încrede-te în Domnul şi fă binele; locuieşte în ţară şi umblă în credincioşie. |
| 4 | Domnul să-ţi fie desfătarea, şi El îţi va da tot ce-ţi doreşte inima. |
| 5 | Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, încrede-te în El, şi El va lucra, |
| 6 | El va face să strălucească dreptatea ta ca lumina, şi dreptul tău ca soarele la amiază. |
| 7 | Taci înaintea Domnului şi nădăjduieşte în El. Nu te mânia pe cel ce izbuteşte în umbletele lui, pe omul care îşi vede împlinirea planurilor lui rele. |
| 8 | Lasă mânia, părăseşte iuţimea; nu te supăra, căci supărarea duce numai la rău. |
| 9 | Fiindcă cei răi vor fi nimiciţi, iar cei ce nădăjduiesc în Domnul vor stăpâni ţara. |
| 10 | Încă puţină vreme, şi cel rău nu va mai fi; te vei uita la locul unde era, şi nu va mai fi. |
| 11 | Cei blânzi moştenesc ţara şi au belşug de pace. |
| 12 | Cel rău face la planuri împotriva celui neprihănit şi scrâşneşte din dinţi împotriva lui. |
| 13 | Domnul râde de cel rău, căci vede că-i vine şi lui ziua. |
| 14 | Cei răi trag sabia şi îşi încordează arcul, ca să doboare pe cel nenorocit şi sărac, ca să înjunghie pe cei cu inima neprihănită. |
| 15 | Dar sabia lor intră în însăşi inima lor, şi li se sfărâmă arcurile. |
| 16 | Mai mult face puţinul celui neprihănit decât belşugul multor răi. |
| 17 | Căci braţele celui rău vor fi zdrobite, dar Domnul sprijină pe cei neprihăniţi. |
| 18 | Domnul cunoaşte zilele oamenilor cinstiţi; şi moştenirea lor ţine pe vecie. |
| 19 | Ei nu rămân de ruşine în ziua nenorocirii, ci au de ajuns în zilele de foamete. |
| 20 | Dar cei răi pier, şi vrăjmaşii Domnului sunt ca cele mai frumoase păşuni: pier, pier ca fumul. |
| 21 | Cel rău ia cu împrumut, şi nu dă înapoi; dar cel neprihănit este milos şi dă. |
| 22 | Căci cei binecuvântaţi de Domnul stăpânesc ţara, dar cei blestemaţi de El sunt nimiciţi. |
| 23 | Domnul întăreşte paşii omului, când Îi place calea lui; |
| 24 | dacă se întâmplă să cadă, nu este doborât de tot, căci Domnul îl apucă de mână. |
| 25 | Am fost tânăr, şi am îmbătrânit, dar n-am văzut pe cel neprihănit părăsit, nici pe urmaşii lui cerşindu-şi pâinea. |
| 26 | Ci el întotdeauna este milos şi dă cu împrumut; şi urmaşii lui sunt binecuvântaţi. |
| 27 | Depărtează-te de rău, fă binele, şi vei dăinui pe vecie. |
| 28 | Căci Domnul iubeşte dreptatea şi nu părăseşte pe credincioşii Lui. Totdeauna ei sunt sub paza Lui, dar sămânţa celor răi este nimicită. |
| 29 | Cei neprihăniţi vor stăpâni ţara şi vor locui în ea pe vecie. |
| 30 | Gura celui neprihănit vesteşte înţelepciunea, şi limba lui trâmbiţează dreptatea. |
| 31 | Legea Dumnezeului său este în inima lui; şi nu i se clatină paşii. |
| 32 | Cel rău pândeşte pe cel neprihănit şi caută să-l omoare. |
| 33 | Dar Domnul nu-l lasă în mâinile lui şi nu-l osândeşte când vine la judecată. |
| 34 | Nădăjduieşte în Domnul, păzeşte calea Lui, şi El te va înălţa ca să stăpâneşti ţara: vei vedea pe cei răi nimiciţi. |
| 35 | Am văzut pe cel rău în toată puterea lui; se întindea ca un copac verde. |
| 36 | Dar, când am trecut a doua oară, nu mai era acolo; l-am căutat, dar nu l-am mai putut găsi. |
| 37 | Uită-te bine la cel fără prihană şi priveşte pe cel fără vicleşug; căci omul de pace are parte de moştenitori. |
| 38 | Dar cei răzvrătiţi sunt nimiciţi cu toţii, sămânţa celor răi este prăpădită. |
| 39 | Scăparea celor neprihăniţi vine de la Domnul; El este ocrotitorul lor la vremea necazului. |
| 40 | Domnul îi ajută şi-i izbăveşte; îi izbăveşte de cei răi şi-i scapă, pentru că se încred în El. |
