| O cântare. Un psalm al fiilor lui Core. |
| 1 | Mare este Domnul şi lăudat de toţi în cetatea Dumnezeului nostru, pe muntele Lui cel sfânt. |
| 2 | Frumoasă înălţime, bucuria întregului pământ, este muntele Sionului; în partea de miazănoapte este cetatea Marelui Împărat. |
| 3 | Dumnezeu, în casele Lui împărăteşti, este cunoscut ca un turn de scăpare. |
| 4 | Căci iată că împăraţii se adunaseră: doar au trecut împreună, |
| 5 | au privit-o, au înlemnit, s-au temut şi au luat-o la fugă. |
| 6 | I-a apucat un tremur acolo, ca durerea unei femei la facere. |
| 7 | Au fost izgoniţi de parcă ar fi fost luaţi de vântul de răsărit care sfărâmă corăbiile din Tarsis. |
| 8 | Întocmai cum auzisem spunându-se, aşa am văzut în cetatea Domnului oştirilor, în cetatea Dumnezeului nostru: Dumnezeu o va face să dăinuie pe vecie. – (Oprire) |
| 9 | Dumnezeule, la bunătatea Ta ne gândim, în mijlocul Templului Tău! |
| 10 | Ca şi Numele Tău, Dumnezeule, şi lauda Ta răsună până la marginile pământului; dreapta Ta este plină de îndurare. |
| 11 | Se bucură muntele Sionului şi se înveselesc fiicele lui Iuda de judecăţile Tale. |
| 12 | Străbateţi Sionul şi ocoliţi-l, număraţi-i turnurile, |
| 13 | priviţi-i întăritura şi cercetaţi-i palatele, ca să povestiţi celor ce vor veni după ei. |
| 14 | Iată, Dumnezeul acesta este Dumnezeul nostru în veci de veci; El va fi călăuza noastră până la moarte. |