| 1 | Aceşti trei oameni au încetat să mai răspundă lui Iov, pentru că el se socotea fără vină. |
| 2 | Atunci s-a aprins de mânie Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, din familia lui Ram. El s-a aprins de mânie împotriva lui Iov, pentru că zicea că este fără vină înaintea lui Dumnezeu. |
| 3 | Şi s-a aprins de mânie împotriva celor trei prieteni ai lui, pentru că nu găseau nimic de răspuns şi totuşi osândeau pe Iov. |
| 4 | Fiindcă ei erau mai în vârstă decât el, Elihu aşteptase până în clipa aceasta, ca să vorbească lui Iov. |
| 5 | Dar, văzând că nu mai era niciun răspuns în gura acestor trei oameni, Elihu s-a aprins de mânie. |
| 6 | Şi Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, a luat cuvântul şi a zis: „Eu sunt tânăr, şi voi sunteţi bătrâni: de aceea m-am temut şi m-am ferit să vă arăt gândul meu. |
| 7 | Eu îmi ziceam: „Să vorbească bătrâneţea, marele număr de ani să înveţe pe alţii înţelepciunea.” |
| 8 | Dar, de fapt, în om, duhul, suflarea Celui Atotputernic, dă priceperea. |
| 9 | Nu vârsta aduce înţelepciunea, nu bătrâneţea te face în stare să judeci. |
| 10 | Iată de ce zic: Ascultaţi-mă! Îmi voi spune şi eu părerea. |
| 11 | Am aşteptat sfârşitul cuvântărilor voastre, v-am urmărit dovezile, cercetarea pe care aţi făcut-o cuvintelor lui Iov. |
| 12 | V-am dat toată luarea aminte; şi iată că niciunul din voi nu l-a încredinţat, niciunul nu i-a răsturnat cuvintele. |
| 13 | Să nu ziceţi însă: „În el, noi am găsit înţelepciunea; numai Dumnezeu îl poate înfunda, nu un om!” |
| 14 | Mie nu mi-a vorbit de-a dreptul: de aceea eu îi voi răspunde cu totul altfel decât voi. |
| 15 | Ei se tem, nu mai răspund! Li s-a tăiat cuvântul! |
| 16 | Am aşteptat până şi-au sfârşit cuvântările, până s-au oprit şi n-au ştiut ce să mai răspundă. |
| 17 | Vreau să răspund şi eu la rândul meu, vreau să spun şi eu ce gândesc. |
| 18 | Căci sunt plin de cuvinte, îmi dă ghes duhul înăuntrul meu; |
| 19 | lăuntrul meu este ca un vin care n-are pe unde să iasă, ca nişte burdufuri noi, gata să plesnească. |
| 20 | Voi vorbi deci ca să răsuflu în voie, îmi voi deschide buzele şi voi răspunde. |
| 21 | Nu voi căuta la înfăţişare, nu voi linguşi pe nimeni; |
| 22 | căci nu ştiu să linguşesc: altfel, într-o clipită m-ar lua Ziditorul meu. |
