| 1 | Isus a zis ucenicilor Săi: „Este cu neputinţă să nu vină prilejuri de păcătuire; dar vai de acela prin care vin! |
| 2 | Ar fi mai de folos pentru el să i se lege o piatră de moară de gât şi să fie aruncat în mare, decât să facă pe unul din aceşti micuţi să păcătuiască. |
| 3 | Luaţi seama la voi înşivă! Dacă fratele tău păcătuieşte împotriva ta, mustră-l! Şi dacă-i pare rău, iartă-l! |
| 4 | Şi, chiar dacă păcătuieşte împotriva ta de şapte ori pe zi, şi de şapte ori pe zi se întoarce la tine şi zice: „Îmi pare rău!”, să-l ierţi.” |
| 5 | Apostolii au zis Domnului: „Măreşte-ne credinţa!” |
| 6 | Şi Domnul a zis: „Dacă aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, aţi zice dudului acestuia: „Dezrădăcinează-te şi sădeşte-te în mare”, şi v-ar asculta. |
| 7 | Cine dintre voi, dacă are un rob care ară sau paşte oile, îi va zice, când vine de la câmp: „Vino îndată şi şezi la masă”? |
| 8 | Nu-i va zice mai degrabă: „Găteşte-mi să mănânc, încinge-te şi slujeşte-mi până voi mânca şi voi bea eu; după aceea, vei mânca şi vei bea şi tu”? |
| 9 | Va rămâne el îndatorat faţă de robul acela, pentru că robul a făcut ce-i fusese poruncit? Nu cred. |
| 10 | Tot aşa şi voi, după ce veţi face tot ce vi s-a poruncit, să ziceţi: „Suntem nişte robi netrebnici; am făcut ce eram datori să facem.” |
| 11 | Isus mergea spre Ierusalim şi a trecut printre Samaria şi Galileea. |
| 12 | Pe când intra într-un sat, L-au întâmpinat zece leproşi. Ei au stat departe, |
| 13 | şi-au ridicat glasul şi au zis: „Isuse, Învăţătorule, ai milă de noi!” |
| 14 | Când i-a văzut Isus, le-a zis: „Duceţi-vă şi arătaţi-vă preoţilor!” Şi pe când se duceau, au fost curăţaţi. |
| 15 | Unul din ei, când s-a văzut vindecat, s-a întors, slăvind pe Dumnezeu cu glas tare. |
| 16 | S-a aruncat cu faţa la pământ la picioarele lui Isus şi I-a mulţumit. Era samaritean. |
| 17 | Isus a luat cuvântul şi a zis: „Oare n-au fost curăţaţi toţi cei zece? Dar ceilalţi nouă unde sunt? |
| 18 | Nu s-a găsit decât străinul acesta să se întoarcă şi să dea slavă lui Dumnezeu?” |
| 19 | Apoi i-a zis: „Scoală-te şi pleacă; credinţa ta te-a mântuit.” |
| 20 | Fariseii au întrebat pe Isus când va veni Împărăţia lui Dumnezeu. Drept răspuns, El le-a zis: „Împărăţia lui Dumnezeu nu vine în aşa fel ca să izbească privirile. |
| 21 | Nu se va zice: „Uite-o aici!” sau: „Uite-o acolo!” Căci iată că Împărăţia lui Dumnezeu este înăuntrul vostru.” |
| 22 | Şi a zis ucenicilor: „Vor veni zile când veţi dori să vedeţi una din zilele Fiului omului, şi n-o veţi vedea. |
| 23 | Vi se va zice: „Iată-L aici, iată-L acolo!” Să nu vă duceţi, nici să nu-i urmaţi. |
| 24 | Căci, cum iese fulgerul şi luminează de la o margine a cerului până la cealaltă, aşa va fi şi Fiul omului în ziua Sa. |
| 25 | Dar mai întâi trebuie să sufere multe şi să fie lepădat de neamul acesta. |
| 26 | Ce s-a întâmplat în zilele lui Noe se va întâmpla la fel şi în zilele Fiului omului: |
| 27 | mâncau, beau, se însurau şi se măritau până în ziua când a intrat Noe în corabie; şi a venit potopul şi i-a prăpădit pe toţi. |
| 28 | Ce s-a întâmplat în zilele lui Lot se va întâmpla aidoma: oamenii mâncau, beau, cumpărau, vindeau, sădeau, zideau; |
| 29 | dar, în ziua când a ieşit Lot din Sodoma, a plouat foc şi pucioasă din cer şi i-a pierdut pe toţi. |
| 30 | Tot aşa va fi şi în ziua când Se va arăta Fiul omului. |
| 31 | În ziua aceea, cine va fi pe acoperişul casei şi îşi va avea vasele în casă să nu se coboare să le ia; şi cine va fi pe câmp, de asemenea, să nu se mai întoarcă. |
| 32 | Aduceţi-vă aminte de nevasta lui Lot. |
| 33 | Oricine va căuta să-şi scape viaţa o va pierde; şi oricine o va pierde o va găsi. |
| 34 | Vă spun că, în noaptea aceea, doi inşi vor fi în acelaşi pat, unul va fi luat, şi altul va fi lăsat; |
| 35 | două femei vor măcina împreună: una va fi luată, şi alta va fi lăsată. |
| 36 | Doi bărbaţi vor fi la câmp: unul va fi luat, şi altul va fi lăsat.” |
| 37 | Ucenicii L-au întrebat: „Unde, Doamne?” Iar El a răspuns: „Unde va fi trupul acolo se vor strânge vulturii.” |
