| 1 | Ce frumoase îţi sunt picioarele în încălţămintea ta, fată de domn! Marginile rotunde ale coapsei tale sunt ca nişte lănţişoare de pus la gât, lucrate de mâinile unui meşter iscusit. |
| 2 | Pântecele tău este un pahar rotund de unde nu lipseşte vinul mirositor; trupul tău este un snop de grâu încins cu crini. |
| 3 | Amândouă ţâţele tale sunt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare. |
| 4 | Gâtul tău este ca un turn de fildeş; ochii tăi sunt ca iazurile Hesbonului de lângă poarta Bat-Rabim; nasul tău este ca turnul Libanului care priveşte spre Damasc. |
| 5 | Capul tău este cum e Carmelul, şi părul capului tău este ca purpura împărătească: până şi un împărat ar fi înlănţuit de pletele tale!… |
| 6 | Ce frumoasă şi ce plăcută eşti, tu, iubito, în mijlocul desfătărilor! |
| 7 | Statura ta este ca finicul, şi ţâţele tale ca nişte struguri. |
| 8 | Îmi zic: „Mă voi sui în finic şi-i voi apuca crăcile!” Atunci ţâţele tale vor fi ca strugurii din vie, mirosul suflării tale ca al merelor. |
| 9 | Şi gura ta toarnă un vin ales care curge lin ca răspuns la dezmierdările mele şi alunecă pe buzele noastre când adormim! |
| 10 | Eu sunt a iubitului meu, şi el doreşte de mine. |
| 11 | Vino, iubitule, haidem să ieşim pe câmp, să rămânem noaptea în sate! |
| 12 | Dis-de-dimineaţă ne vom duce la vii să vedem dacă a înmugurit via, dacă s-a deschis floarea şi dacă au înflorit rodiile. Acolo îţi voi da dragostea mea. |
| 13 | Mandragorele îşi răspândesc mirosul, şi deasupra uşii avem tot felul de roade bune, noi şi vechi, pe care, pentru tine, iubitule, le-am păstrat. |
