| 1 | Nu te făli cu ziua de mâine, căci nu ştii ce poate aduce o zi. – |
| 2 | Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale. |
| 3 | Piatra este grea şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea decât amândouă. – |
| 4 | Furia este fără milă şi mânia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? – |
| 5 | Mai bine o mustrare pe faţă, decât o prietenie ascunsă. – |
| 6 | Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sunt mincinoase. – |
| 7 | Sătulul calcă în picioare fagurele de miere, dar pentru cel flămând toate amărăciunile sunt dulci. – |
| 8 | Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său. |
| 9 | Cum înveseleşte untdelemnul şi tămâia inima, aşa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. – |
| 10 | Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape decât un frate departe. – |
| 11 | Fiule, fii înţelept şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. – |
| 12 | Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sunt pedepsiţi. – |
| 13 | Ia-i haina, căci s-a pus chezaş pentru altul, ia-l zălog în locul unei străine. – |
| 14 | Binecuvântarea aproapelui cu glas tare dis-de-dimineaţă este privită ca un blestem. – |
| 15 | O streaşină care picură necurmat într-o zi de ploaie, şi o nevastă gâlcevitoare sunt totuna. |
| 16 | Cine o opreşte, parcă opreşte vântul şi parcă ţine untdelemnul în mâna dreaptă. – |
| 17 | După cum fierul ascute fierul, tot aşa şi omul aţâţă mânia altui om. – |
| 18 | Cine îngrijeşte de un smochin va mânca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpânul va fi preţuit. – |
| 19 | Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. – |
| 20 | După cum Locuinţa morţilor şi adâncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. – |
| 21 | Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. – |
| 22 | Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n-ar ieşi din el. – |
| 23 | Îngrijeşte bine de oile tale şi ia seama la turmele tale. |
| 24 | Căci nicio bogăţie nu ţine veşnic şi nici cununa nu rămâne pe vecie. – |
| 25 | După ce se ridică fânul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sunt strânse. – |
| 26 | Mieii sunt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului; |
| 27 | laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale. |
