| 1 | Domnul a răspuns lui Iov din mijlocul furtunii şi a zis: |
| 2 | „Cine este cel ce Îmi întunecă planurile prin cuvântări fără pricepere? |
| 3 | Încinge-ţi mijlocul ca un viteaz, ca Eu să te întreb, şi tu să Mă înveţi. |
| 4 | Unde erai tu când am întemeiat pământul? Spune, dacă ai pricepere. |
| 5 | Cine i-a hotărât măsurile, ştii? Sau cine a întins frânghia de măsurat peste el? |
| 6 | Pe ce sunt sprijinite temeliile lui? Sau cine i-a pus piatra din capul unghiului, |
| 7 | atunci când stelele dimineţii izbucneau în cântări de bucurie şi când toţi fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie? |
| 8 | Cine a închis marea cu porţi, când s-a aruncat din pântecele mamei ei? |
| 9 | Când i-am făcut haina din nori şi scutece din întuneric; |
| 10 | când i-am pus hotar şi când i-am pus zăvoare şi porţi; |
| 11 | când am zis: „Până aici să vii, să nu treci mai departe; aici să ţi se oprească mândria valurilor tale”? |
| 12 | De când eşti, ai poruncit tu dimineţii? Ai arătat zorilor locul lor, |
| 13 | ca să apuce capetele pământului şi să scuture pe cei răi de pe el? |
| 14 | Ca pământul să se schimbe ca lutul pe care se pune o pecete, şi toate lucrurile să se arate îmbrăcate ca în haina lor adevărată? |
| 15 | Pentru ca cei răi să fie lipsiţi de lumina lor, şi braţul care se ridică să fie zdrobit? |
| 16 | Ai pătruns tu până la izvoarele mării? Sau te-ai plimbat tu prin fundurile adâncului? |
| 17 | Ţi s-au deschis porţile morţii? Sau ai văzut tu porţile umbrei morţii? |
| 18 | Ai cuprins tu cu privirea întinderea pământului? Vorbeşte, dacă ştii toate aceste lucruri. |
| 19 | Unde este drumul care duce la locaşul luminii? Şi întunericul unde îşi are locuinţa? |
| 20 | Poţi să le urmăreşti până la hotarul lor şi să cunoşti cărările locuinţei lor? |
| 21 | Ştii, căci atunci erai născut, şi numărul zilelor tale este mare! |
| 22 | Ai ajuns tu până la cămările zăpezii? Ai văzut tu cămările grindinei, |
| 23 | pe care le păstrez pentru vremurile de strâmtorare, pentru zilele de război şi de bătălie? |
| 24 | Pe ce cale se împarte lumina? Şi pe ce cale se împrăştie vântul de răsărit pe pământ? |
| 25 | Cine a deschis un loc de scurgere ploii şi a însemnat drumul fulgerului şi al tunetului, |
| 26 | pentru ca să cadă ploaia pe un pământ fără locuitori, pe un pustiu unde nu sunt oameni; |
| 27 | pentru ca să adape locurile pustii şi uscate, şi ca să facă să încolţească şi să răsară iarba? |
| 28 | Are ploaia tată? Cine dă naştere picăturilor de rouă? |
| 29 | Din al cui sân iese gheaţa şi cine naşte promoroaca cerului, |
| 30 | ca apele să se îngroaşe ca o piatră, şi faţa adâncului să se întărească? |
| 31 | Poţi să înnozi tu legăturile Găinuşei sau să dezlegi frânghiile Orionului? |
| 32 | Tu faci să iasă la vremea lor semnele zodiacului şi tu cârmuieşti Ursul mare cu puii lui? |
| 33 | Cunoşti tu legile cerului? Sau tu îi orânduieşti stăpânirea pe pământ? |
| 34 | Îţi înalţi tu glasul până la nori, ca să chemi să te acopere râuri de ape? |
| 35 | Poţi tu să arunci fulgerele ca să plece? Îţi zic ele: „Iată-ne”? |
| 36 | Cine a pus înţelepciunea în negura norilor sau cine a dat pricepere întocmirii văzduhului? |
| 37 | Cine poate să numere norii cu înţelepciune şi să verse burdufurile cerurilor, |
| 38 | pentru ca să înceapă pulberea să facă noroi, şi bulgării de pământ să se lipească împreună? |
| 39 | Tu izgoneşti prada pentru leoaică şi tu potoleşti foamea puilor de lei, |
| 40 | când stau ghemuiţi în vizuina lor, când stau la pândă în culcuşul lor? |
| 41 | Cine pregăteşte corbului hrana, când puii lui strigă spre Dumnezeu, când umblă rătăciţi şi flămânzi? |
