1 | Ferice de cei fără prihană în calea lor, care umblă întotdeauna după Legea Domnului! |
2 | Ferice de cei ce păzesc poruncile Lui, care-L caută din toată inima lor, |
3 | care nu săvârşesc nicio nelegiuire, şi umblă în căile Lui! |
4 | Tu ai dat poruncile Tale, ca să fie păzite cu sfinţenie. |
5 | O, de ar ţinti căile mele la păzirea orânduirilor Tale! |
6 | Atunci nu voi roşi de ruşine la vederea tuturor poruncilor Tale! |
7 | Te voi lăuda cu inimă neprihănită, când voi învăţa legile dreptăţii Tale. |
8 | Vreau să păzesc orânduirile Tale: nu mă părăsi de tot! |
9 | Cum îşi va ţine tânărul curată cărarea? Îndreptându-se după cuvântul Tău. |
10 | Te caut din toată inima mea; nu mă lăsa să mă abat de la poruncile Tale. |
11 | Strâng cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta! |
12 | Binecuvântat să fii Tu, Doamne! Învaţă-mă orânduirile Tale! |
13 | Cu buzele mele vestesc toate hotărârile gurii Tale. |
14 | Când urmez învăţăturile Tale, mă bucur de parc-aş avea toate comorile. |
15 | Mă gândesc adânc la poruncile Tale, şi cărările Tale le am sub ochi. |
16 | Mă desfăt în orânduirile Tale şi nu uit cuvântul Tău. |
17 | Fă bine robului Tău, ca să trăiesc şi să păzesc cuvântul Tău! |
18 | Deschide-mi ochii, ca să văd lucrurile minunate ale Legii Tale! |
19 | Sunt un străin pe pământ: nu-mi ascunde poruncile Tale! |
20 | Totdeauna mi se topeşte sufletul de dor după legile Tale. |
21 | Tu mustri pe cei îngâmfaţi, pe blestemaţii aceştia care se rătăcesc de la poruncile Tale. |
22 | Ridică de peste mine ocara şi dispreţul! Căci păzesc învăţăturile Tale. |
23 | Să tot stea voievozii şi să vorbească împotriva mea: robul Tău cugetă adânc la orânduirile Tale. |
24 | Învăţăturile Tale sunt desfătarea mea şi sfătuitorii mei. |
25 | Sufletul meu este lipit de ţărână: înviorează-mă, după făgăduinţa Ta! |
26 | Eu îmi istorisesc căile, şi Tu mă asculţi: învaţă-mă orânduirile Tale! |
27 | Fă-mă să pricep calea poruncilor Tale, şi voi cugeta la lucrurile Tale cele minunate. |
28 | Îmi plânge sufletul de durere: ridică-mă după cuvântul Tău! |
29 | Depărtează-mă de calea necredincioşiei, către Tine, şi dă-mi îndurarea Ta, ca să urmez Legea Ta! |
30 | Aleg calea adevărului, pun legile Tale sub ochii mei. |
31 | Mă ţin de învăţăturile Tale, Doamne, nu mă lăsa de ruşine! |
32 | Alerg pe calea poruncilor Tale, căci îmi scoţi inima la larg. |
33 | Învaţă-mă, Doamne, calea orânduirilor Tale, ca s-o ţin până la sfârşit! |
34 | Dă-mi pricepere, ca să păzesc Legea Ta şi s-o ţin din toată inima mea! |
35 | Povăţuieşte-mă pe cărarea poruncilor Tale, căci îmi place de ea. |
36 | Pleacă-mi inima spre învăţăturile Tale, şi nu spre câştig! |
37 | Abate-mi ochii de la vederea lucrurilor deşarte, înviorează-mă în calea Ta! |
38 | Împlineşte-Ţi făgăduinţa faţă de robul Tău, făgăduinţa făcută pentru cei ce se tem de Tine! |
39 | Depărtează de la mine ocara de care mă tem! Căci judecăţile Tale sunt pline de bunătate. |
40 | Iată, doresc să împlinesc poruncile Tale: fă-mă să trăiesc în neprihănirea cerută de Tine! |
41 | Să vină, Doamne, îndurarea Ta peste mine, mântuirea Ta, după făgăduinţa Ta! |
42 | Şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte, căci mă încred în cuvântul Tău. |
43 | Nu lua de tot din gura mea cuvântul adevărului! Căci nădăjduiesc în judecăţile Tale. |
44 | Voi păzi Legea Ta necurmat, totdeauna şi pe vecie. |
45 | Voi umbla în loc larg, căci caut poruncile Tale. |
46 | Voi vorbi despre învăţăturile Tale înaintea împăraţilor şi nu-mi va roşi obrazul. |
47 | Mă desfăt în poruncile Tale, căci le iubesc. |
48 | Îmi întind mâinile spre poruncile Tale pe care le iubesc şi vreau să mă gândesc adânc la orânduirile Tale. |
49 | Adu-Ţi aminte de făgăduinţa dată robului Tău, în care m-ai făcut să-mi pun nădejdea! |
50 | Aceasta este mângâierea mea în necazul meu: că făgăduinţa Ta îmi dă iarăşi viaţă. |
51 | Nişte îngâmfaţi mi-aruncă batjocuri; totuşi eu nu mă abat de la Legea Ta. |
52 | Mă gândesc la judecăţile Tale de odinioară, Doamne, şi mă mângâi. |
53 | M-apucă o mânie aprinsă la vederea celor răi, care părăsesc Legea Ta. |
54 | Orânduirile Tale sunt prilejul cântărilor mele, în casa pribegiei mele. |
55 | Noaptea îmi aduc aminte de Numele Tău, Doamne, şi păzesc Legea Ta. |
56 | Aşa mi se cuvine, căci păzesc poruncile Tale. |
57 | Partea mea, Doamne, o spun, este să păzesc cuvintele Tale. |
58 | Te rog din toată inima mea: ai milă de mine, după făgăduinţa Ta! |
59 | Mă gândesc la căile mele şi îmi îndrept picioarele spre învăţăturile Tale. |
60 | Mă grăbesc şi nu preget să păzesc poruncile Tale. |
61 | Cursele celor răi mă înconjoară, dar nu uit Legea Ta. |
62 | Mă scol la miezul nopţii să Te laud pentru judecăţile Tale cele drepte. |
63 | Sunt prieten cu toţi cei ce se tem de Tine şi cu cei ce păzesc poruncile Tale. |
64 | Pământul, Doamne, este plin de bunătatea Ta; învaţă-mă orânduirile Tale! |
65 | Tu faci bine robului Tău, Doamne, după făgăduinţa Ta. |
66 | Învaţă-mă să am înţelegere şi pricepere, căci cred în poruncile Tale. |
67 | Până ce am fost smerit, rătăceam; dar acum păzesc cuvântul Tău. |
68 | Tu eşti bun şi binefăcător: învaţă-mă orânduirile Tale! |
69 | Nişte îngâmfaţi urzesc neadevăruri împotriva mea; dar eu păzesc din toată inima mea poruncile Tale. |
70 | Inima lor este nesimţitoare ca grăsimea: dar eu mă desfăt în Legea Ta. |
71 | Este spre binele meu că m-ai smerit, ca să învăţ orânduirile Tale. |
72 | Mai mult preţuieşte pentru mine legea gurii Tale, decât o mie de lucruri de aur şi de argint. |
73 | Mâinile Tale m-au făcut şi m-au întocmit; dă-mi pricepere, ca să învăţ poruncile Tale! |
74 | Cei ce se tem de Tine mă văd şi se bucură, căci nădăjduiesc în făgăduinţele Tale. |
75 | Ştiu, Doamne, că judecăţile Tale sunt drepte: din credincioşie m-ai smerit. |
76 | Fă ca bunătatea Ta să-mi fie mângâierea, cum ai făgăduit robului Tău! |
77 | Să vină peste mine îndurările Tale, ca să trăiesc, căci Legea Ta este desfătarea mea. |
78 | Să fie înfruntaţi îngâmfaţii care mă asupresc fără temei! Căci eu mă gândesc adânc la poruncile Tale. |
79 | Să se întoarcă la mine cei ce se tem de Tine şi cei ce cunosc învăţăturile Tale! |
80 | Inima să-mi fie neîmpărţită în orânduirile Tale, ca să nu fiu dat de ruşine! |
81 | Îmi tânjeşte sufletul după mântuirea Ta: nădăjduiesc în făgăduinţa Ta. |
82 | Mi se topesc ochii după făgăduinţa Ta şi zic: „Când mă vei mângâia?” |
83 | Căci am ajuns ca un burduf pus în fum; totuşi nu uit orânduirile Tale. |
84 | Care este numărul zilelor robului Tău? Când vei pedepsi pe cei ce mă prigonesc? |
85 | Nişte îngâmfaţi sapă gropi înaintea mea; nu lucrează după Legea Ta. |
86 | Toate poruncile Tale nu sunt decât credincioşie; ei mă prigonesc fără temei: ajută-mă! |
87 | Gata, gata să mă doboare şi să mă prăpădească, dar eu nu părăsesc poruncile Tale. |
88 | Înviorează-mă după bunătatea Ta, ca să păzesc învăţăturile gurii Tale! |
89 | Cuvântul Tău, Doamne, dăinuie în veci, în ceruri. |
90 | Credincioşia Ta ţine din neam în neam; Tu ai întemeiat pământul, şi el rămâne tare. |
91 | După legile Tale stă în picioare totul astăzi, căci toate lucrurile Îţi sunt supuse. |
92 | Dacă n-ar fi fost Legea Ta desfătarea mea, aş fi pierit în ticăloşia mea. |
93 | Niciodată nu voi uita poruncile Tale, căci prin ele mă înviorezi. |
94 | Al Tău sunt: mântuieşte-mă! Căci caut poruncile Tale. |
95 | Nişte răi mă aşteaptă ca să mă piardă; dar eu iau aminte la învăţăturile Tale. |
96 | Văd că tot ce este desăvârşit are margini: poruncile Tale însă sunt fără margini. |
97 | Cât de mult iubesc Legea Ta! Toată ziua mă gândesc la ea. |
98 | Poruncile Tale mă fac mai înţelept decât vrăjmaşii mei, căci totdeauna le am cu mine. |
99 | Sunt mai învăţat decât toţi învăţătorii mei, căci mă gândesc la învăţăturile Tale. |
100 | Am mai multă pricepere decât bătrânii, căci păzesc poruncile Tale. |
101 | Îmi ţin piciorul departe de orice drum rău, ca să păzesc cuvântul Tău. |
102 | Nu mă depărtez de legile Tale, căci Tu mă înveţi. |
103 | Ce dulci sunt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decât mierea în gura mea! |
104 | Prin poruncile Tale mă fac mai priceput, de aceea urăsc orice cale a minciunii. |
105 | Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele şi o lumină pe cărarea mea. |
106 | Jur – şi mă voi ţine de jurământ – că voi păzi legile Tale cele drepte. |
107 | Sunt foarte amărât: înviorează-mă, Doamne, după cuvântul Tău! |
108 | Primeşte, Doamne, simţămintele pe care le spune gura mea şi învaţă-mă legile Tale! |
109 | Viaţa îmi este necurmat în primejdie, şi totuşi nu uit Legea Ta. |
110 | Nişte răi îmi întind curse, dar eu nu mă rătăcesc de la poruncile Tale. |
111 | Învăţăturile Tale sunt moştenirea mea de veci, căci ele sunt bucuria inimii mele. |
112 | Îmi plec inima să împlinesc orânduirile Tale totdeauna şi până la sfârşit. |
113 | Urăsc pe oamenii nehotărâţi, dar iubesc Legea Ta. |
114 | Tu eşti adăpostul şi scutul meu; eu nădăjduiesc în făgăduinţa Ta. |
115 | Depărtaţi-vă de mine, răilor, ca să păzesc poruncile Dumnezeului meu! |
116 | Sprijină-mă, după făgăduinţa Ta, ca să trăiesc, şi nu mă lăsa de ruşine în nădejdea mea! |
117 | Fii sprijinul meu, ca să fiu scăpat şi să mă înveselesc neîncetat de orânduirile Tale! |
118 | Tu dispreţuieşti pe toţi cei ce se depărtează de orânduirile Tale, căci înşelătoria lor este zadarnică. |
119 | Ca spuma iei pe toţi cei răi de pe pământ: de aceea eu iubesc învăţăturile Tale. |
120 | Mi se înfioară carnea de frica Ta şi mă tem de judecăţile Tale. |
121 | Păzesc Legea şi dreptatea: nu mă lăsa în voia asupritorilor mei! |
122 | Ia sub ocrotirea Ta binele robului Tău şi nu mă lăsa apăsat de nişte îngâmfaţi! |
123 | Mi se topesc ochii după mântuirea Ta şi după făgăduinţa Ta cea dreaptă. |
124 | Poartă-Te cu robul Tău după bunătatea Ta şi învaţă-mă orânduirile Tale! |
125 | Eu sunt robul Tău; dă-mi pricepere, ca să cunosc învăţăturile Tale. |
126 | Este vremea ca Domnul să lucreze: căci ei calcă Legea Ta. |
127 | De aceea, eu iubesc poruncile Tale mai mult decât aurul, da, mai mult decât aurul curat: |
128 | de aceea găsesc drepte toate poruncile Tale, şi urăsc orice cale a minciunii. |
129 | Învăţăturile Tale sunt minunate: de aceea le păzeşte sufletul meu. |
130 | Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor fără răutate. |
131 | Deschid gura şi oftez, căci sunt lacom după poruncile Tale. |
132 | Întoarce-Ţi faţa spre mine şi ai milă de mine, după obiceiul Tău faţă de cei ce iubesc Numele Tău! |
133 | Întăreşte-mi paşii în cuvântul Tău şi nu lăsa nicio nelegiuire să stăpânească peste mine! |
134 | Izbăveşte-mă de asuprirea oamenilor, ca să păzesc poruncile Tale! |
135 | Fă să strălucească faţa Ta peste robul Tău şi învaţă-mă orânduirile Tale! |
136 | Ochii îmi varsă şiroaie de apă, pentru că Legea Ta nu este păzită. |
137 | Tu eşti drept, Doamne, şi judecăţile Tale sunt fără prihană. |
138 | Tu Îţi întemeiezi învăţăturile pe dreptate şi pe cea mai mare credincioşie. |
139 | Râvna mea mă mănâncă, pentru că potrivnicii mei uită cuvintele Tale. |
140 | Cuvântul Tău este cu totul încercat, şi robul Tău îl iubeşte. |
141 | Sunt mic şi dispreţuit, dar nu uit poruncile Tale. |
142 | Dreptatea Ta este o dreptate veşnică, şi Legea Ta este adevărul. |
143 | Necazul şi strâmtorarea mă ajung, dar poruncile Tale sunt desfătarea mea. |
144 | Învăţăturile Tale sunt drepte pe vecie: dă-mi pricepere, ca să trăiesc! |
145 | Te chem din toată inima mea: ascultă-mă, Doamne, ca să păzesc orânduirile Tale. |
146 | Te chem: mântuieşte-mă, ca să păzesc învăţăturile Tale! |
147 | O iau înaintea zorilor şi strig; nădăjduiesc în făgăduinţele Tale. |
148 | O iau înaintea străjilor de noapte şi deschid ochii, ca să mă gândesc adânc la cuvântul Tău. |
149 | Ascultă-mi glasul, după bunătatea Ta: înviorează-mă, Doamne, după judecata Ta! |
150 | Se apropie cei ce urmăresc mişelia şi se depărtează de Legea Ta. |
151 | Dar Tu eşti aproape, Doamne, şi toate poruncile Tale sunt adevărul. |
152 | De multă vreme ştiu din învăţăturile Tale că le-ai aşezat pentru totdeauna. |
153 | Vezi-mi ticăloşia şi izbăveşte-mă, căci nu uit Legea Ta. |
154 | Apără-mi pricina şi răscumpără-mă, înviorează-mă după făgăduinţa Ta. |
155 | Mântuirea este departe de cei răi, căci ei nu caută orânduirile Tale. |
156 | Mari sunt îndurările Tale, Doamne! Înviorează-mă după judecăţile Tale! |
157 | Mulţi sunt prigonitorii şi potrivnicii mei, dar nu mă depărtez de învăţăturile Tale. |
158 | Văd cu scârbă pe cei necredincioşi Ţie, care nu păzesc cuvântul Tău. |
159 | Vezi cât de mult iubesc eu poruncile Tale: înviorează-mă, Doamne, după bunătatea Ta! |
160 | Temelia cuvântului Tău este adevărul, şi toate legile Tale cele drepte sunt veşnice. |
161 | Nişte voievozi mă prigonesc fără temei, dar inima mea nu tremură decât de cuvintele Tale. |
162 | Mă bucur de cuvântul Tău ca cel ce găseşte o mare pradă. |
163 | Urăsc şi nu pot suferi minciuna, dar iubesc Legea Ta. |
164 | De şapte ori pe zi Te laud, din pricina legilor Tale celor drepte. |
165 | Multă pace au cei ce iubesc Legea Ta şi nu li se întâmplă nicio nenorocire. |
166 | Eu nădăjduiesc în mântuirea Ta, Doamne, şi împlinesc poruncile Tale. |
167 | Sufletul meu ţine învăţăturile Tale, şi le iubesc mult de tot! |
168 | Păzesc poruncile şi învăţăturile Tale, căci toate căile mele sunt înaintea Ta. |
169 | Să ajungă strigătul meu până la Tine, Doamne! Dă-mi pricepere, după făgăduinţa Ta. |
170 | Să ajungă cererea mea până la Tine! Izbăveşte-mă, după făgăduinţa Ta! |
171 | Buzele mele să vestească lauda Ta, căci Tu mă înveţi orânduirile Tale! |
172 | Să cânte limba mea cuvântul Tău, căci toate poruncile Tale sunt drepte! |
173 | Mâna Ta să-mi fie într-ajutor, căci am ales poruncile Tale. |
174 | Suspin după mântuirea Ta, Doamne, şi Legea Ta este desfătarea mea. |
175 | Să-mi trăiască sufletul şi să Te laude, şi judecăţile Tale să mă sprijine! |
176 | Rătăcesc ca o oaie pierdută: caută pe robul Tău, căci nu uit poruncile Tale. |