Un psalm al lui David, făcut cu prilejul fugii lui dinaintea fiului său Absalom |
1 | Doamne, ce mulţi sunt vrăjmaşii mei! Ce mulţime se scoală împotriva mea! |
2 | Cât de mulţi zic despre mine: „Nu mai este scăpare pentru el la Dumnezeu!” (Oprire) |
3 | Dar, Tu, Doamne, Tu eşti scutul meu, Tu eşti slava mea şi Tu îmi înalţi capul! |
4 | Eu strig cu glasul meu către Domnul, şi El îmi răspunde din muntele Lui cel sfânt. (Oprire) |
5 | Mă culc, adorm şi mă deştept iarăşi, căci Domnul este sprijinul meu. |
6 | Nu mă tem de zecile de mii de popoare care mă împresoară din toate părţile. |
7 | Scoală-Te, Doamne! Scapă-mă, Dumnezeule! Căci Tu baţi peste obraz pe toţi vrăjmaşii mei şi zdrobeşti dinţii celor răi. |
8 | La Domnul este scăparea: binecuvântarea Ta să fie peste poporul Tău. (Oprire) |