Către mai marele cântăreţilor. De cântat pe harpa cu opt corzi. Un psalm al lui David. |
1 | Vino în ajutor, Doamne, căci se duc oamenii evlavioşi, pier credincioşii dintre fiii oamenilor. |
2 | Oamenii îşi spun minciuni unii altora, pe buze au lucruri linguşitoare, vorbesc cu inimă prefăcută. |
3 | Nimicească Domnul toate buzele linguşitoare, limba care vorbeşte cu trufie, |
4 | pe cei ce zic: „Suntem tari cu limba noastră, căci buzele noastre sunt cu noi: cine ar putea să fie stăpân peste noi?” |
5 | „Pentru că cei nenorociţi sunt asupriţi şi pentru că săracii gem, acum”, zice Domnul, „Mă scol şi aduc mântuire celor obijduiţi.” |
6 | Cuvintele Domnului sunt cuvinte curate, un argint lămurit în cuptor de pământ şi curăţat de şapte ori. |
7 | Tu, Doamne, îi vei păzi şi-i vei apăra de neamul acesta pe vecie. |
8 | Pretutindeni mişună cei răi, când domneşte ticăloşia printre fiii oamenilor. |