| Un psalm al lui David. |
| 1 | Doamne, eu Te chem: vino degrabă la mine! Ia aminte la glasul meu, când Te chem! |
| 2 | Ca tămâia să fie rugăciunea mea înaintea Ta, şi ca jertfa de seară să fie ridicarea mâinilor mele! |
| 3 | Pune, Doamne, o strajă înaintea gurii mele şi păzeşte uşa buzelor mele! |
| 4 | Nu-mi abate inima la lucruri rele, la fapte vinovate, împreună cu oamenii care fac răul, şi să nu mănânc din ospeţele lor! |
| 5 | Lovească-mă cel neprihănit, căci lovirea lui îmi este binevenită; pedepsească-mă, căci pedeapsa lui este ca untdelemnul turnat pe capul meu. Să nu-mi întorc capul de la ea: dar rugăciunea mea se va înălţa întruna împotriva răutăţii lor. |
| 6 | Când li se vor prăvăli judecătorii de-a lungul stâncilor, atunci vor asculta cuvintele mele şi vor vedea că sunt plăcute. |
| 7 | Cum se brăzdează şi se spintecă pământul, aşa ni se risipesc oasele la gura mormântului. |
| 8 | De aceea, către Tine, Doamne Dumnezeule, îmi îndrept ochii, la Tine caut adăpost; nu-mi părăsi sufletul! |
| 9 | Păzeşte-mă de cursa pe care mi-o întind ei şi de piedicile celor ce fac răul! |
| 10 | Să cadă cei răi în laţurile lor, în timp ce eu să scap! |
