| Un psalm al lui David. Făcut când era în pustiul lui Iuda. |
| 1 | Dumnezeule, Tu eşti Dumnezeul meu, pe Tine Te caut! Îmi însetează sufletul după Tine, îmi tânjeşte trupul după Tine, într-un pământ sec, uscat şi fără apă. |
| 2 | Aşa Te privesc eu în Locaşul cel Sfânt, ca să-Ţi văd puterea şi slava. |
| 3 | Fiindcă bunătatea Ta preţuieşte mai mult decât viaţa, de aceea buzele mele cântă laudele Tale. |
| 4 | Te voi binecuvânta, dar, toată viaţa mea, şi în Numele Tău îmi voi ridica mâinile. |
| 5 | Mi se satură sufletul ca de nişte bucate grase şi miezoase, şi gura mea Te laudă cu strigăte de bucurie pe buze, |
| 6 | când mi-aduc aminte de Tine în aşternutul meu şi când mă gândesc la Tine în timpul privegherilor nopţii. |
| 7 | Căci Tu eşti ajutorul meu, şi sunt plin de veselie la umbra aripilor Tale. |
| 8 | Sufletul meu este lipit de Tine; dreapta Ta mă sprijină. |
| 9 | Dar cei ce caută să-mi ia viaţa se vor duce în adâncimile pământului; |
| 10 | vor fi daţi pradă sabiei, vor fi prada şacalilor. |
| 11 | Dar împăratul se va bucura în Dumnezeu; oricine jură pe El se va făli, căci va astupa gura mincinoşilor. |
