| O cântare de jale a lui David. Cântată Domnului din pricina cuvintelor beniamitului Cuş. |
| 1 | Doamne Dumnezeule, în Tine îmi caut scăparea! Scapă-mă de toţi prigonitorii mei şi izbăveşte-mă, |
| 2 | ca să nu mă sfâşie ca un leu care înghite, fără să sară cineva în ajutor. |
| 3 | Doamne Dumnezeule, dacă am făcut un astfel de rău, dacă este fărădelege pe mâinile mele, |
| 4 | dacă am răsplătit cu rău pe cel ce trăia în pace cu mine, şi n-am izbăvit pe cel ce mă asuprea fără temei, |
| 5 | atunci: să mă urmărească vrăjmaşul şi să m-ajungă, să-mi calce viaţa la pământ, şi slava mea în pulbere să mi-o arunce! (Oprire) |
| 6 | Scoală-Te, Doamne, cu mânia Ta! Scoală-Te împotriva urgiei potrivnicilor mei, trezeşte-Te ca să-mi ajuţi şi rânduieşte o judecată! |
| 7 | Să Te înconjoare adunarea popoarelor, şi şezi mai sus decât ea, la înălţime! |
| 8 | Domnul judecă popoarele: fă-mi dreptate, Doamne, după neprihănirea şi nevinovăţia mea! |
| 9 | Ah! pune odată capăt răutăţii celor răi şi întăreşte pe cel neprihănit, Tu, care cercetezi inimile şi rinichii, Dumnezeule drept! |
| 10 | Scutul meu este în Dumnezeu, care mântuieşte pe cei cu inima curată. |
| 11 | Dumnezeu este un judecător drept, un Dumnezeu care Se mânie în orice vreme. |
| 12 | Dacă cel rău nu se întoarce la Dumnezeu, Dumnezeu Îşi ascute sabia, Îşi încordează arcul şi-l ocheşte, |
| 13 | îndreaptă asupra lui săgeţi omorâtoare şi-i aruncă săgeţi arzătoare! |
| 14 | Iată că cel rău pregăteşte răul, zămisleşte fărădelegea şi naşte înşelăciunea: |
| 15 | face o groapă, o sapă, şi tot el cade în groapa pe care a făcut-o. |
| 16 | Fărădelegea pe care a urzit-o se întoarce asupra capului lui, şi silnicia pe care a făcut-o se coboară înapoi pe ţeasta capului lui. |
| 17 | Eu voi lăuda pe Domnul pentru dreptatea Lui şi voi cânta Numele Domnului, Numele Celui Preaînalt. |
