| Către mai marele cântăreţilor. De cântat pe ghitit. Un psalm al lui David. |
| 1 | Doamne Dumnezeul nostru, cât de minunat este Numele Tău pe tot pământul! Slava Ta se înalţă mai presus de ceruri. |
| 2 | Din gura copiilor şi a celor ce sug la ţâţă, Ţi-ai scos o întăritură de apărare împotriva potrivnicilor tăi, ca să astupi gura vrăjmaşului şi omului cu dor de răzbunare. |
| 3 | Când privesc cerurile – lucrarea mâinilor Tale – luna şi stelele pe care le-ai făcut, |
| 4 | îmi zic: Ce este omul, ca să Te gândeşti la el? Şi fiul omului, ca să-l bagi în seamă? |
| 5 | L-ai făcut cu puţin mai prejos decât Dumnezeu şi l-ai încununat cu slavă şi cu cinste. |
| 6 | I-ai dat stăpânire peste lucrurile mâinilor Tale, toate le-ai pus sub picioarele lui: |
| 7 | oile şi boii laolaltă, fiarele câmpului, |
| 8 | păsările cerului şi peştii mării, tot ce străbate cărările mărilor. |
| 9 | Doamne Dumnezeul nostru, cât de minunat este Numele Tău pe tot pământul! |
