1 | Cel ursuz caută ce-i place lui, se supără de orice lucru bun. – |
2 | Nebunului nu-i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el. – |
3 | Când vine cel rău, vine şi dispreţul; şi odată cu ruşinea, vine şi ocara. – |
4 | Cuvintele gurii unui om sunt ca nişte ape adânci; izvorul înţelepciunii este ca un şuvoi care curge întruna. – |
5 | Nu este bine să ai încredere în faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată. – |
6 | Vorbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură până stârneşte lovituri. – |
7 | Gura nebunului îi aduce pieirea, şi buzele îi sunt o cursă pentru suflet. – |
8 | Cuvintele bârfitorului sunt ca prăjiturile: alunecă până în fundul măruntaielor. – |
9 | Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte. – |
10 | Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el şi stă la adăpost. – |
11 | Averea este o cetate întărită, pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. – |
12 | Înainte de pieire, inima omului se îngâmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. – |
13 | Cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea. – |
14 | Duhul omului îl sprijină la boală; dar duhul doborât de întristare, cine-l va ridica? – |
15 | O inimă pricepută dobândeşte ştiinţa, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa. – |
16 | Darurile unui om îi fac loc şi-i deschid intrarea înaintea celor mari. – |
17 | Cel care vorbeşte întâi în pricina lui, pare că are dreptate, dar vine celălalt şi-l ia la cercetare. – |
18 | Sorţul pune capăt neînţelegerilor şi hotărăşte între cei puternici. |
19 | Fraţii nedreptăţiţi sunt mai greu de câştigat decât o cetate întărită, şi certurile lor sunt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti. – |
20 | Din rodul gurii lui îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură. |
21 | Moartea şi viaţa sunt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mânca roadele. – |
22 | Cine găseşte o nevastă bună găseşte fericirea; este un har pe care-l capătă de la Domnul. – |
23 | Săracul vorbeşte rugându-se, dar bogatul răspunde cu asprime. – |
24 | Cine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care ţine mai mult la tine decât un frate. – |