1 | Inima împăratului este ca un râu de apă în mâna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. – |
2 | Omul socoteşte că toate căile lui sunt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. |
3 | A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decât jertfele. |
4 | Privirile trufaşe şi inima îngâmfată, această candelă a celor răi, nu este decât păcat. – |
5 | Planurile omului harnic nu duc decât la belşug, dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă. – |
6 | Comorile câştigate cu o limbă mincinoasă sunt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. – |
7 | Silnicia celor răi îi mătură, pentru că nu vor să facă ce este drept. – |
8 | Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine. |
9 | Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât cu o nevastă gâlcevitoare într-o casă mare. – |
10 | Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n-are nicio trecere înaintea lui. – |
11 | Când este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept, şi când se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. – |
12 | Cel neprihănit se uită la casa celui rău şi vede ce repede sunt aruncaţi cei răi în nenorocire. – |
13 | Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns când va striga. – |
14 | Un dar făcut în taină potoleşte mânia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mânie. – |
15 | Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru cei ce fac răul este o groază. – |
16 | Omul care se abate de la calea înţelepciunii se va odihni în adunarea celor morţi. – |
17 | Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. – |
18 | Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. – |
19 | Mai bine să locuieşti într-un pământ pustiu, decât cu o nevastă gâlcevitoare şi supărăcioasă. – |
20 | Comori de preţ şi untdelemn sunt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. – |
21 | Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. – |
22 | Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor şi doboară puterea în care se încredeau. – |
23 | Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. – |
24 | Cel mândru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngâmfării. |
25 | Poftele leneşului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mâinile. – |
26 | Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgârcenie. – |
27 | Jertfa celor răi este o scârbă înaintea Domnului, cu cât mai mult când o aduc cu gânduri nelegiuite. – |
28 | Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbândă. – |
29 | Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. – |
30 | Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n-ajută împotriva Domnului. – |
31 | Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. – |