| 1 | Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul, |
| 2 | dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale, |
| 3 | fă totuşi lucrul acesta, fiule: dezleagă-te, căci ai căzut în mâna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pământ şi stăruie de el. |
| 4 | Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale! |
| 5 | Scapă din mâna lui cum scapă căprioara din mâna vânătorului şi ca pasărea din mâna păsărarului… |
| 6 | Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei şi înţelepţeşte-te! |
| 7 | Ea n-are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpân; |
| 8 | totuşi îşi pregăteşte hrana vara şi strânge de ale mâncării în timpul secerişului. |
| 9 | Până când vei sta culcat, leneşule? Când te vei scula din somnul tău? |
| 10 | Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi!… |
| 11 | Şi sărăcia vine peste tine ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat. |
| 12 | Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură, |
| 13 | clipeşte din ochi, dă din picior şi face semne cu degetele. |
| 14 | Răutatea este în inima lui, urzeşte lucruri rele întruna şi stârneşte certuri. |
| 15 | De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată şi fără leac. |
| 16 | Şase lucruri urăşte Domnul şi chiar şapte Îi sunt urâte: |
| 17 | ochii trufaşi, limba mincinoasă, mâinile care varsă sânge nevinovat, |
| 18 | inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele care aleargă repede la rău, |
| 19 | martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stârneşte certuri între fraţi. |
| 20 | Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău şi nu lepăda învăţătura mamei tale: |
| 21 | leagă-le necurmat la inimă, atârnă-le de gât. |
| 22 | Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat şi îţi vor vorbi la deşteptare! |
| 23 | Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sunt calea vieţii. |
| 24 | Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine. |
| 25 | N-o pofti în inima ta pentru frumuseţea ei şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei. |
| 26 | Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămâne decât cu o bucată de pâine, şi femeia măritată întinde o cursă unui suflet scump. |
| 27 | Poate cineva să ia foc în sân, fără să i se aprindă hainele? |
| 28 | Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să-i ardă picioarele? |
| 29 | Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: oricine se atinge de ea nu va rămâne nepedepsit. |
| 30 | Hoţul nu este urgisit când fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame; |
| 31 | şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă. |
| 32 | Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa. |
| 33 | Nu va avea decât rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge. |
| 34 | Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n-are milă în ziua răzbunării; |
| 35 | nu se uită la niciun preţ de răscumpărare şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar. |
