| 1 | Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i-o dădea mama sa. |
| 2 | Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele? |
| 3 | Nu-ţi da femeilor vlaga, şi dezmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi. |
| 4 | Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voievozilor să umble după băuturi tari; |
| 5 | ca nu cumva, bând, să uite Legea şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi. |
| 6 | Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărât; |
| 7 | ca să bea să-şi uite sărăcia şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. – |
| 8 | Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi! |
| 9 | Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit. |
| 10 | Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decât mărgăritarele. |
| 11 | Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri. |
| 12 | Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale. |
| 13 | Ea face rost de lână şi de in şi lucrează cu mâini harnice. |
| 14 | Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pâinea. |
| 15 | Ea se scoală când este încă noapte şi dă hrană casei sale şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale. |
| 16 | Se gândeşte la un ogor şi-l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. – |
| 17 | Ea îşi încinge mijlocul cu putere şi îşi oţeleşte braţele. |
| 18 | Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea. |
| 19 | Ea pune mâna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul. |
| 20 | Ea îşi întinde mâna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit. |
| 21 | Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărămiziu. |
| 22 | Ea îşi face învelitori, are haine de in subţire şi purpură. |
| 23 | Bărbatul ei este bine văzut la porţi, când şade cu bătrânii ţării. |
| 24 | Ea face cămăşi şi le vinde şi dă cingători negustorului. |
| 25 | Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă şi râde de ziua de mâine. |
| 26 | Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sunt pe limbă. |
| 27 | Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănâncă pâinea lenevirii. |
| 28 | Fiii ei se scoală şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală şi-i aduce laude zicând: |
| 29 | „Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.” |
| 30 | Dezmierdările sunt înşelătoare, şi frumuseţea este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată. |
| 31 | Răsplătiţi-o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s-o laude la porţile cetăţii. |
