| 1 | Asupra Moabului: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor Dumnezeul lui Israel: „Vai de Nebo, căci este pustiit! Chiriataimul este acoperit de ruşine, este luat; cetăţuia este acoperită de ruşine şi zdrobită! |
| 2 | S-a dus fala Moabului, la Hesbon i se pune la cale pieirea: „Haidem să-l nimicim din mijlocul neamurilor!” Şi tu vei fi nimicit, Madmenule, sabia va merge după tine! |
| 3 | Se aud strigăte din Horonaim: „Prăpăd şi nimicire!” |
| 4 | Moabul este zdrobit! Chiar şi cei mici ai lui strigă. |
| 5 | Căci într-un plâns necurmat suie suişul Luhitului, şi se aud strigăte de durere la coborâşul Horonaimului, din pricina nimicirii! |
| 6 | Fugiţi, scăpaţi-vă viaţa şi fiţi ca un nevoiaş desţărat în pustiu! |
| 7 | Căci, pentru că te-ai încrezut în faptele şi în vistieriile tale, vei fi luat şi tu, şi Chemoşul va merge în robie cu preoţii şi căpeteniile lui. |
| 8 | Pustiitorul va intra în fiecare cetate, şi nicio cetate nu va scăpa. Valea va pieri, şi câmpia va fi nimicită, cum a spus Domnul. |
| 9 | Daţi aripi Moabului să plece în zbor! Cetăţile lui sunt prefăcute în pustiu, nu vor mai avea locuitori. |
| 10 | Blestemat să fie cel ce face cu nebăgare de seamă lucrarea Domnului, blestemat să fie cel ce îşi opreşte sabia de la măcel! |
| 11 | Moabul era netulburat din tinereţea lui şi se odihnea fără teamă pe drojdiile lui, nu era turnat dintr-un vas în altul şi nu era dus în robie. De aceea i s-a păstrat gustul şi nu i s-a schimbat mirosul. |
| 12 | De aceea iată, vin zile, zice Domnul, când îi voi trimite oameni care-l vor pritoci; îi vor goli vasele şi vor face să-i plesnească burdufurile. |
| 13 | Moabul va fi dat de ruşine cu Chemoş, cum a fost dată de ruşine casa lui Israel cu Betel, în care îşi punea încrederea. |
| 14 | Cum puteţi să ziceţi: „Suntem viteji, ostaşi gata de luptă”? |
| 15 | Moabul este pustiit, cetăţile lui se înalţă în fum, floarea tinerimii lui este înjunghiată, zice Împăratul, al cărui nume este Domnul oştirilor. |
| 16 | Pieirea Moabului este aproape să vină, nenorocirea lui vine în graba mare. |
| 17 | Bociţi-l, toţi cei ce-l înconjuraţi, toţi care-i cunoaşteţi numele! Şi ziceţi: „Cum a fost sfărâmat acest puternic toiag de cârmuire, acest toiag măreţ!” |
| 18 | Coboară-te din locaşul slavei, şezi jos pe pământul uscat, locuitoare, fiica Dibonului! Căci pustiitorul Moabului se suie împotriva ta şi-ţi nimiceşte cetăţuile. |
| 19 | Stai pe drum şi pândeşte, locuitoarea Aroerului! Întreabă pe fugar şi pe cel scăpat şi zi: „Ce s-a întâmplat?” |
| 20 | Moabul este acoperit de ruşine, căci este zdrobit. Gemeţi şi strigaţi! Vestiţi în Arnon că Moabul este pustiit! |
| 21 | A venit pedeapsa şi peste ţara câmpiei, peste Holon, peste Iahaţ, peste Mefaat, |
| 22 | peste Dibon, peste Nebo, peste Bet-Diblataim, |
| 23 | peste Chiriataim, peste Bet-Gamul, peste Bet-Meon, |
| 24 | peste Cheriiot, peste Boţra, peste toate cetăţile din ţara Moabului, fie depărtate, fie apropiate. |
| 25 | Tăria Moabului este frântă, şi braţul lui, zdrobit, zice Domnul. |
| 26 | Îmbătaţi-l, căci s-a semeţit împotriva Domnului! De aceea, prăvălească-se Moabul în vărsătura lui şi să ajungă de râs şi el! |
| 27 | N-a fost Israel de râsul tău? A fost prins el oare printre hoţi, de dai din cap ori de câte ori vorbeşti de el? |
| 28 | Părăsiţi cetăţile şi locuiţi în stânci, locuitori ai Moabului! Şi fiţi ca porumbeii care îşi fac cuibul pe marginea peşterilor! |
| 29 | Am auzit de fudulia mândrului Moab, de înfumurarea lui, de trufia lui, de semeţirea lui şi de inima lui îngâmfată. |
| 30 | Cunosc, zice Domnul, înfumurarea lui, lăudăroşiile lui deşarte şi faptele lui de nimic. |
| 31 | De aceea gem pentru Moab şi Mă jelesc pentru tot Moabul; oamenii suspină pentru cei din Chir-Heres. |
| 32 | Vie din Sibma, te plâng mai mult decât Iaezerul; ramurile tale se întindeau dincolo de mare, se întindeau până la marea Iaezerului; dar pustiitorul s-a aruncat peste strângerea roadelor tale şi peste culesul viilor tale. |
| 33 | Şi astfel, s-a dus bucuria şi veselia din câmpiile şi din ţara roditoare a Moabului. Am secat vinul din teascuri – zice Domnul – nimeni nu mai calcă teascul cu strigăte de bucurie; sunt strigăte de război, nu strigăte de bucurie. |
| 34 | Strigătele Hesbonului răsună până la Eleale, şi glasul lor se aude până la Iahaţ, de la Ţoar până la Horonaim, până la Eglat-Şelişia; căci şi apele Nimrimului sunt prefăcute în pustiu. |
| 35 | Vreau s-o isprăvesc în Moab, zice Domnul, cu cel ce se suie pe înălţimile de jertfă şi aduce tămâie dumnezeului său. |
| 36 | De aceea Îmi jeleşte inima ca un fluier pentru Moab, Îmi jeleşte inima ca un fluier pentru oamenii din Chir-Heres, pentru că toate avuţiile pe care le-au strâns sunt pierdute. |
| 37 | Căci toate capetele sunt rase, toate bărbile sunt tăiate; pe toate mâinile sunt tăieturi de jale, şi pe coapse, saci. |
| 38 | Pe toate acoperişurile Moabului şi în pieţe sunt numai bocete, pentru că am sfărâmat Moabul ca pe un vas fără preţ, zice Domnul. |
| 39 | Cât este de sfărâmat Moabul! Gemeţi! Cât de ruşinos întoarce Moabul spatele! Moabul ajunge astfel de râs şi de pomină pentru toţi cei ce-l înconjoară.” |
| 40 | Căci aşa vorbeşte Domnul: „Iată că vrăjmaşul zboară ca vulturul şi îşi întinde aripile asupra Moabului! |
| 41 | Cheriiotul este luat, cetăţuile sunt cucerite, şi în ziua aceea, inima vitejilor Moabului este ca inima unei femei în durerile naşterii. |
| 42 | Astfel Moabul va fi nimicit de tot şi nu va mai fi un popor, căci s-a semeţit împotriva Domnului. |
| 43 | Groaza, groapa şi laţul sunt peste tine, locuitor al Moabului, zice Domnul. |
| 44 | Cel ce fuge de groază cade în groapă, şi cel ce se ridică din groapă se prinde în laţ; căci aduc asupra lui, asupra Moabului, anul pedepsei lui, zice Domnul. |
| 45 | Fugarii se opresc sleiţi de puteri la umbra Hesbonului; dar din Hesbon iese un foc, o flacără iese din mijlocul Sihonului şi mistuie laturile Moabului şi creştetul capului celor ce se fălesc. |
| 46 | Vai de tine, Moabule! Poporul din Chemoş este pierdut! Căci fiii tăi sunt luaţi prinşi de război, şi fiicele tale, prinse de război. |
| 47 | Dar în vremurile de apoi, voi aduce înapoi pe prinşii de război ai Moabului, zice Domnul.” Aceasta este judecata asupra Moabului. |
