1 | Când s-a făcut ziuă, toţi preoţii cei mai de seamă şi bătrânii norodului au ţinut sfat împotriva lui Isus, ca să-L omoare. |
2 | După ce L-au legat, L-au dus şi L-au dat în mâna dregătorului Pilat din Pont. |
3 | Atunci Iuda, vânzătorul, când a văzut că Isus a fost osândit la moarte, s-a căit, a dus înapoi cei treizeci de arginţi, i-a dat preoţilor celor mai de seamă şi bătrânilor |
4 | şi a zis: „Am păcătuit, căci am vândut sânge nevinovat.” „Ce ne pasă nouă?”, i-au răspuns ei. „Treaba ta.” |
5 | Iuda a aruncat arginţii în Templu şi s-a dus de s-a spânzurat. |
6 | Preoţii cei mai de seamă au strâns arginţii şi au zis: „Nu este îngăduit să-i punem în vistieria Templului, fiindcă sunt preţ de sânge.” |
7 | Şi după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia „Ţarina olarului” ca loc pentru îngroparea străinilor. |
8 | Iată de ce ţarina aceea a fost numită până în ziua de azi: „Ţarina sângelui.” |
9 | Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin prorocul Ieremia, care zice: „Au luat cei treizeci de arginţi, preţul Celui preţuit, pe care L-au preţuit unii din fiii lui Israel; |
10 | şi i-au dat pe „Ţarina olarului”, după cum îmi poruncise Domnul.” |
11 | Isus S-a înfăţişat înaintea dregătorului. Dregătorul L-a întrebat: „Eşti Tu „Împăratul iudeilor”?” „Da”, i-a răspuns Isus, „sunt.” |
12 | Dar n-a răspuns nimic la învinuirile preoţilor celor mai de seamă şi bătrânilor. |
13 | Atunci Pilat I-a zis: „N-auzi de câte lucruri Te învinuiesc ei?” |
14 | Isus nu i-a răspuns la niciun cuvânt, aşa că se mira foarte mult dregătorul. |
15 | La fiecare praznic al Paştilor, dregătorul avea obicei să sloboadă norodului un întemniţat pe care-l voiau ei. |
16 | Pe atunci aveau un întemniţat vestit, numit Baraba. |
17 | Când erau adunaţi la un loc, Pilat le-a zis: „Pe care voiţi să vi-l slobod? Pe Baraba sau pe Isus, care Se numeşte Hristos?” |
18 | Căci ştia că din pizmă dăduseră pe Isus în mâinile lui. |
19 | Pe când stătea Pilat pe scaun la judecată, nevasta sa a trimis să-i spună: „Să n-ai nimic a face cu Neprihănitul acesta; căci azi am suferit mult în vis din pricina Lui.” |
20 | Preoţii cei mai de seamă şi bătrânii au înduplecat noroadele să ceară pe Baraba, iar pe Isus să-L omoare. |
21 | Dregătorul a luat cuvântul şi le-a zis: „Pe care din amândoi voiţi să vi-l slobod?” „Pe Baraba”, au răspuns ei. |
22 | Pilat le-a zis: „Dar ce să fac cu Isus, care Se numeşte Hristos?” „Să fie răstignit!”, i-au răspuns cu toţii. |
23 | Dregătorul a zis: „Dar ce rău a făcut?” Ei au început să strige şi mai tare: „Să fie răstignit!” |
24 | Când a văzut Pilat că n-ajunge la nimic, ci că se face mai multă zarvă, a luat apă, şi-a spălat mâinile înaintea norodului şi a zis: „Eu sunt nevinovat de sângele Neprihănitului acestuia. Treaba voastră!” |
25 | Şi tot norodul a răspuns: „Sângele Lui să fie asupra noastră şi asupra copiilor noştri.” |
26 | Atunci Pilat le-a slobozit pe Baraba; iar pe Isus, după ce a pus să-L bată cu nuiele, L-a dat în mâinile lor, ca să fie răstignit. |
27 | Ostaşii dregătorului au dus pe Isus în pretoriu şi au adunat în jurul Lui toată ceata ostaşilor. |
28 | L-au dezbrăcat de hainele Lui şi L-au îmbrăcat cu o haină stacojie. |
29 | Au împletit o cunună de spini, pe care I-au pus-o pe cap, şi I-au pus o trestie în mâna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea Lui, îşi băteau joc de El şi ziceau: „Plecăciune, Împăratul iudeilor!” |
30 | Şi scuipau asupra Lui şi luau trestia şi-L băteau în cap. |
31 | După ce şi-au bătut astfel joc de El, L-au dezbrăcat de haina stacojie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui şi L-au dus să-L răstignească. |
32 | Pe când ieşeau afară din cetate, au întâlnit pe un om din Cirene, numit Simon, şi l-au silit să ducă crucea lui Isus. |
33 | Când au ajuns la un loc numit Golgota, care înseamnă: „Locul căpăţânii”, |
34 | I-au dat să bea vin amestecat cu fiere; dar, când l-a gustat, n-a vrut să bea. |
35 | După ce L-au răstignit, I-au împărţit hainele între ei, trăgând la sorţi, pentru ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul care zice: „Şi-au împărţit hainele Mele între ei, şi pentru cămaşa Mea au tras la sorţi.” |
36 | Apoi au şezut jos şi-L păzeau. |
37 | Şi I-au scris deasupra capului vina: „Acesta este Isus, Împăratul iudeilor.” |
38 | Împreună cu El au fost răstigniţi doi tâlhari: unul la dreapta, şi celălalt la stânga Lui. |
39 | Trecătorii îşi băteau joc de El, dădeau din cap |
40 | şi ziceau: „Tu, care strici Templul şi-l zideşti la loc în trei zile, mântuieşte-Te pe Tine însuţi! Dacă eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce!” |
41 | Preoţii cei mai de seamă, împreună cu cărturarii şi bătrânii, îşi băteau şi ei joc de El şi ziceau: |
42 | „Pe alţii i-a mântuit, iar pe Sine nu Se poate mântui! Dacă este El Împăratul lui Israel, să Se coboare acum de pe cruce, şi vom crede în El! |
43 | S-a încrezut în Dumnezeu: să-L scape acum Dumnezeu, dacă-L iubeşte. Căci a zis: „Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!” |
44 | Tâlharii care erau răstigniţi împreună cu El, Îi aruncau aceleaşi cuvinte de batjocură. |
45 | De la ceasul al şaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată ţara. |
46 | Şi pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: „Eli, Eli, lama sabactani?”, adică: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?” |
47 | Unii din cei ce stăteau acolo, când au auzit aceste vorbe, au zis: „Strigă pe Ilie!” |
48 | Şi îndată, unul din ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut cu oţet, l-a pus într-o trestie şi I-a dat să bea. |
49 | Dar ceilalţi ziceau: „Lasă să vedem dacă va veni Ilie să-L mântuiască.” |
50 | Isus a strigat iarăşi cu glas tare şi Şi-a dat duhul. |
51 | Şi îndată perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat, |
52 | mormintele s-au deschis, şi multe trupuri ale sfinţilor care muriseră au înviat. |
53 | Ei au ieşit din morminte, după învierea Lui, au intrat în sfânta cetate şi s-au arătat multora. |
54 | Sutaşul şi cei ce păzeau pe Isus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ şi cele întâmplate, s-au înfricoşat foarte tare şi au zis: „Cu adevărat, Acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!” |
55 | Acolo erau şi multe femei care priveau de departe; ele urmaseră pe Isus din Galileea, ca să-I slujească. |
56 | Între ele era Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov şi a lui Iose, şi mama fiilor lui Zebedei. |
57 | Spre seară, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era şi el ucenic al lui Isus. |
58 | El s-a dus la Pilat şi a cerut trupul lui Isus. Pilat a poruncit să i-L dea. |
59 | Iosif a luat trupul, L-a înfăşurat într-o pânză curată de in |
60 | şi L-a pus într-un mormânt nou, al lui însuşi, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la uşa mormântului şi a plecat. |
61 | Maria Magdalena şi cealaltă Marie erau acolo şi şedeau în faţa mormântului. |
62 | A doua zi, care vine după ziua Pregătirii, preoţii cei mai de seamă şi fariseii s-au dus împreună la Pilat |
63 | şi i-au zis: „Doamne, ne-am adus aminte că înşelătorul acela, pe când era încă în viaţă, a zis: „După trei zile voi învia.” |
64 | Dă poruncă, dar, ca mormântul să fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii Lui noaptea să-I fure trupul şi să spună norodului: „A înviat din morţi!” Atunci înşelăciunea aceasta din urmă ar fi mai rea decât cea dintâi.” |
65 | Pilat le-a zis: „Aveţi o strajă; duceţi-vă de păziţi cum puteţi.” |
66 | Ei au plecat şi au întărit mormântul, pecetluind piatra şi punând strajă.” |