1 | Când a văzut Isus noroadele, S-a suit pe munte; şi după ce a şezut jos, ucenicii Lui s-au apropiat de El. |
2 | Apoi a început să vorbească şi să-i înveţe astfel: |
3 | „Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor! |
4 | Ferice de cei ce plâng, căci ei vor fi mângâiaţi! |
5 | Ferice de cei blânzi, căci ei vor moşteni pământul! |
6 | Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi! |
7 | Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă! |
8 | Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu! |
9 | Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu! |
10 | Ferice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăţia cerurilor! |
11 | Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră! |
12 | Bucuraţi-vă şi înveseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe prorocii care au fost înainte de voi. |
13 | Voi sunteţi sarea pământului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăşi puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decât să fie lepădată afară şi călcată în picioare de oameni. |
14 | Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. |
15 | Şi oamenii n-aprind lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă. |
16 | Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune şi să slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri. |
17 | Să nu credeţi că am venit să stric Legea sau Prorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc. |
18 | Căci adevărat vă spun, câtă vreme nu va trece cerul şi pământul, nu va trece o iotă sau o frântură de slovă din Lege, înainte ca să se fi întâmplat toate lucrurile. |
19 | Aşa că, oricine va strica una din cele mai mici din aceste porunci şi va învăţa pe oameni aşa, va fi chemat cel mai mic în Împărăţia cerurilor; dar oricine le va păzi şi va învăţa pe alţii să le păzească, va fi chemat mare în Împărăţia cerurilor. |
20 | Căci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece neprihănirea cărturarilor şi a fariseilor, cu niciun chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor. |
21 | Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: „Să nu ucizi; oricine va ucide va cădea sub pedeapsa judecăţii.” |
22 | Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va cădea sub pedeapsa judecăţii; şi oricine va zice fratelui său: „Prostule!” va cădea sub pedeapsa Soborului; iar oricine-i va zice: „Nebunule!” va cădea sub pedeapsa focului gheenei. |
23 | Aşa că, dacă îţi aduci darul la altar, şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, |
24 | lasă-ţi darul acolo înaintea altarului şi du-te întâi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul. |
25 | Caută de te împacă degrabă cu pârâşul tău, câtă vreme eşti cu el pe drum; ca nu cumva pârâşul să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului, şi să fii aruncat în temniţă. |
26 | Adevărat îţi spun că nu vei ieşi de-acolo până nu vei plăti cel din urmă bănuţ. |
27 | Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: „Să nu preacurveşti.” |
28 | Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s-o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui. |
29 | Dacă deci ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate-l şi leapădă-l de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă. |
30 | Dacă mâna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie-o şi leapăd-o de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă. |
31 | S-a zis iarăşi: „Oricine îşi va lăsa nevasta să-i dea o carte de despărţire.” |
32 | Dar Eu vă spun că oricine îşi va lăsa nevasta, afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească; şi cine va lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat preacurveşte. |
33 | Aţi mai auzit iarăşi că s-a zis celor din vechime: „Să nu juri strâmb; ci să împlineşti faţă de Domnul jurămintele tale.” |
34 | Dar Eu vă spun: să nu juraţi nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul de domnie al lui Dumnezeu; |
35 | nici pe pământ, pentru că este aşternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui Împărat. |
36 | Să nu juri nici pe capul tău, căci nu poţi face un singur păr alb sau negru. |
37 | Felul vostru de vorbire să fie: „Da, da; nu, nu”; ce trece peste aceste cuvinte vine de la cel rău. |
38 | Aţi auzit că s-a zis: „Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte.” |
39 | Dar Eu vă spun: să nu vă împotriviţi celui ce vă face rău. Ci, oricui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt. |
40 | Oricui vrea să se judece cu tine şi să-ţi ia haina, lasă-i şi cămaşa. |
41 | Dacă te sileşte cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două. |
42 | Celui ce-ţi cere dă-i; şi nu întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute de la tine. |
43 | Aţi auzit că s-a zis: „Să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti pe vrăjmaşul tău.” |
44 | Dar Eu vă spun: iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc şi vă prigonesc, |
45 | ca să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi. |
46 | Dacă iubiţi numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Nu fac aşa şi vameşii? |
47 | Şi dacă îmbrăţişaţi cu dragoste numai pe fraţii voştri, ce lucru neobişnuit faceţi? Oare păgânii nu fac la fel? |
48 | Voi fiţi, dar, desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit. |