| 1 | Bildad din Şuah a luat cuvântul şi a zis: |
| 2 | „Până când vrei să vorbeşti astfel şi până când vor fi cuvintele gurii tale ca un vânt puternic? |
| 3 | Oare va răsturna Dumnezeu dreptul? Sau va răsturna Cel Atotputernic dreptatea? |
| 4 | Dacă fiii tăi au păcătuit împotriva Lui, i-a dat pe mâna păcatului. |
| 5 | Dar tu, dacă alergi la Dumnezeu, dacă rogi pe Cel Atotputernic, |
| 6 | dacă eşti curat şi fără prihană, atunci negreşit, El va veghea asupra ta şi va da înapoi fericirea locuinţei tale nevinovate. |
| 7 | Vechea ta propăşire va fi mică faţă de cea de mai târziu. |
| 8 | Întreabă pe cei din neamurile trecute şi ia aminte la păţania părinţilor lor. – |
| 9 | Căci noi suntem de ieri şi nu ştim nimic, zilele noastre pe pământ nu sunt decât o umbră. – |
| 10 | Ei te vor învăţa, îţi vor vorbi şi vor scoate din inima lor aceste cuvinte: |
| 11 | „Creşte papura fără baltă? Creşte trestia fără umezeală? |
| 12 | Fiind încă verde şi fără să se taie, ea se usucă mai repede decât toate ierburile. |
| 13 | Aşa se întâmplă tuturor celor ce uită pe Dumnezeu, şi nădejdea celui nelegiuit va pieri. |
| 14 | Încrederea lui este zdrobită, şi sprijinul lui este o pânză de păianjen. |
| 15 | Se bizuie pe casa lui, dar nu este tare; se prinde de ea, dar nu ţine. |
| 16 | Cum dă soarele, înverzeşte, îşi întinde ramurile peste grădina sa, |
| 17 | îşi împleteşte rădăcinile printre pietre, pătrunde până în ziduri. |
| 18 | Dar dacă-l smulgi din locul în care stă, locul acesta se leapădă de el şi zice: „Nu ştiu să te fi cunoscut vreodată!” |
| 19 | Iată, aşa sunt desfătările pe care i le aduc căile vieţii lui; apoi din acelaşi pământ răsar alţii după el. |
| 20 | Nu, Dumnezeu nu leapădă pe omul fără prihană şi nu ocroteşte pe cei răi. |
| 21 | Ba încă, El îţi umple gura cu strigăte de bucurie, şi buzele cu cântări de veselie. |
| 22 | Vrăjmaşii tăi vor fi acoperiţi de ruşine, iar cortul celor răi va pieri.” |
