O cântare a lui David. |
1 | Domnul este păstorul meu: nu voi duce lipsă de nimic. |
2 | El mă paşte în păşuni verzi şi mă duce la ape de odihnă; |
3 | îmi înviorează sufletul şi mă povăţuieşte pe cărări drepte, din pricina Numelui Său. |
4 | Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morţii, nu mă tem de niciun rău, căci Tu eşti cu mine. Toiagul şi nuiaua Ta mă mângâie. |
5 | Tu îmi întinzi masa în faţa potrivnicilor mei; îmi ungi capul cu untdelemn, şi paharul meu este plin de dă peste el. |
6 | Da, fericirea şi îndurarea mă vor însoţi în toate zilele vieţii mele, şi voi locui în Casa Domnului până la sfârşitul zilelor mele. |