| Către mai marele cântăreţilor. De cântat cu flautele. Un psalm al lui David. |
| 1 | Pleacă-Ţi urechea la cuvintele mele, Doamne! Ascultă suspinele mele! |
| 2 | Ia aminte la strigătele mele, Împăratul meu şi Dumnezeul meu, căci către Tine mă rog! |
| 3 | Doamne, auzi-mi glasul dimineaţa! Dimineaţa eu îmi îndrept rugăciunea spre Tine şi aştept. |
| 4 | Căci Tu nu eşti un Dumnezeu căruia să-I placă răul; cel rău nu poate locui lângă Tine. |
| 5 | Nebunii nu pot să stea în preajma ochilor Tăi; Tu urăşti pe cei ce fac fărădelegea |
| 6 | şi pierzi pe cei mincinoşi; Domnul urăşte pe oamenii care varsă sânge şi înşală. |
| 7 | Dar eu, prin îndurarea Ta cea mare, pot să intru în Casa Ta şi să mă închin cu frică în Templul Tău cel sfânt. |
| 8 | Doamne, călăuzeşte-mă pe calea plăcută Ţie, din pricina vrăjmaşilor mei! Netezeşte calea Ta sub paşii mei. |
| 9 | Căci nu este nimic adevărat în gura lor; inima le este plină de răutate, gâtlejul le este un mormânt deschis, şi pe limbă au vorbe linguşitoare. |
| 10 | Loveşte-i ca pe nişte vinovaţi, Dumnezeule! Fă-i să cadă prin înseşi sfaturile lor. Prăbuşeşte-i în mijlocul păcatelor lor fără număr! Căci se răzvrătesc împotriva Ta. |
| 11 | Atunci toţi cei ce se încred în Tine se vor bucura, se vor înveseli totdeauna, căci Tu îi vei ocroti. Tu vei fi bucuria celor ce iubesc Numele Tău. |
| 12 | Căci Tu binecuvântezi pe cel neprihănit, Doamne, şi-l înconjori cu bunăvoinţa Ta, cum l-ai înconjura cu un scut. |
