O rugăciune a lui David. |
1 | Ia aminte, Doamne, şi ascultă-mă! Căci sunt nenorocit şi lipsit. |
2 | Păzeşte-mi sufletul, căci sunt unul din cei iubiţi de Tine! Scapă, Dumnezeule, pe robul Tău, care se încrede în Tine! |
3 | Ai milă de mine, Doamne! Căci toată ziua strig către Tine. |
4 | Înveseleşte sufletul robului Tău, căci la Tine, Doamne, îmi înalţ sufletul. |
5 | Căci Tu eşti bun, Doamne, gata să ierţi şi plin de îndurare cu toţi cei ce Te cheamă. |
6 | Pleacă-Ţi urechea, Doamne, la rugăciunea mea, ia aminte la glasul cererilor mele! |
7 | Te chem în ziua necazului meu, căci m-asculţi. |
8 | Nimeni nu este ca Tine între dumnezei, Doamne, şi nimic nu seamănă cu lucrările Tale. |
9 | Toate neamurile pe care le-ai făcut vor veni să se închine înaintea Ta, Doamne, şi să dea slavă Numelui Tău. |
10 | Căci Tu eşti mare şi faci minuni, numai Tu eşti Dumnezeu. |
11 | Învaţă-mă căile Tale, Doamne! Eu voi umbla în adevărul Tău. Fă-mi inima să se teamă de Numele Tău. |
12 | Te voi lăuda din toată inima mea, Doamne Dumnezeul meu, şi voi preamări Numele Tău în veci! |
13 | Căci mare este bunătatea Ta faţă de mine, şi Tu îmi izbăveşti sufletul din adânca locuinţă a morţilor. |
14 | Dumnezeule, nişte îngâmfaţi s-au sculat împotriva mea, o ceată de oameni asupritori vor să-mi ia viaţa şi nu se gândesc la Tine. |
15 | Dar Tu, Doamne, Tu eşti un Dumnezeu îndurător şi milostiv, îndelung răbdător şi bogat în bunătate şi în credincioşie. |
16 | Îndreaptă-Ţi privirile spre mine şi ai milă de mine: dă tărie robului Tău şi scapă pe fiul roabei Tale! |
17 | Fă un semn pentru mine, ca să vadă vrăjmaşii mei şi să rămână de ruşine, căci Tu mă ajuţi şi mă mângâi, Doamne! |